Ştiri‎ > ‎

Patrimoniul sindical a fost furat de la UGSR în baza unei semnături false!

postat 13 feb. 2013, 02:03 de Webmaster UGSR
Consiliul editorial al ziarului „Solidaritatea“ a intrat în posesia unor documente care demonstrează faptul că UGSR nu a fost niciodată dizolvată, desfiinţată, lichidată, iar patrimoniul a fost însuşit prin fals şi uz de fals de către alte organizaţii sindicale.
În favoarea interesului public şi al adevărului istoric, ziarul „Solidaritatea“ a decis să publice aceste documente de o însemnătate deosebită pentru mişcarea sindicală internă şi internaţională. În acest număr, precum şi în numerele viitoare vă vom prezenta mai multe  documente rezultate în urma anchetelor desfăşurate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul fraudării patrimoniului UGSR. 
Menţionăm că titlurile şi subtitlurile aparţin redacţiei.

Cum au început cercetările

În Rezoluţia DNA din 02.05.2011 din Dosaul nr. 95/P/2011, semnată de procurorul Claudia Roşu, se arată că „la data de 18.04.2011 a fost înregistrată la instituţia de control plângerea formulată de numitul CĂLINESCU ŞTEFAN, preşedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, prin care acesta a solicitat efectuarea de cercetări cu privire la modalitatea de preluare a patrimoniului UGSR de către CNSLR, în anul 1990, petentul susţinând că documentul prin care s-a efectuat în fapt această operaţiune are caracter fals. La plângere au fost ataşate o serie de documente în fotocopie, în susţinerea acesteia.
Din actele premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele:
La 23.01.1990 a fost înregistrată la Judecătoria sector 1 cererea de transformare a Uniunii 
Generale a Sindicatelor din România (UGSR) în Uniunea Federaţiei Sindicatelor Libere din România (UFSLR), al cărei organ de conducere s-a intitulat Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România (CNPOSL).
Ulterior, la 09.02.1990, UFSLR a solicitat a se lua act de renunţarea la cererea de dobândire a personalităţii juridice, deoarece aceasta era deja dobândită, fiind menţionată, în baza legislaţiei în vigoare, în Statutul UGSR, în art. 19. 
La 16.03.1990, prin sentinţa nr. 782, Judecătoria sector 1 a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), căreia i-a acordat personalitate juridică.
Conform art. 26 al Statului CNSLR, fondurile băneşti ale acesteia provin şi din patrimoniul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, dobândit de Consiliul CNSLR, ca succesor universal, prin absorbţie.
Nota redacţiei: În vederea protejării patrimoniului, CNPOSL a blocat toate conturile UGSR. Deoarece sindicatele virau cotizaţiile colectate de la membrii de sindicat, CNPOSL a fost nevoit să deschidă subconturi.

UGSR solicită premierului Roman să nu divizeze 
patrimoniul confederaţiei

La 3.04.1990, CNPOSL, prin reprezentant CĂLINESCU ŞTEFAN, a adresat o solicitare domnului PETRE ROMAN, prim-ministru al Guvernului României, solicitându-se sprijinul organelor statului în procesul de organizare a sindicatelor, arătându-se, între altele, că o eventuală divizare a patrimoniului fostului CC al UGSR este de competenţa exclusivă a Congresului sindicatelor din România, precum şi că patrimoniul fostului CC al UGSR (în care nu se cuprinde şi patrimoniul organizaţiilor sindicale ş.a), totalizat la 31.12.1989, aproape 5 miliarde de lei, din care circa 4,7 mili-­ arde reprezentau disponibilităţile depozitate în conturile deschise la BNR şi BRCE. Prin rezoluţia din 3.04.1990, prim-ministrul a aprobat solicitarea, cu menţiunea „orice alte dispoziţii privitoare la patrimoniul UGSR se amână după Congresul sindicatelor”.
În perioada 28/29.06.1990 a avut loc Congresul CNSLR. La 04.07.1990 a fost încheiat un proces-verbal între reprezentanţii CNPOSL şi CNSLR, cu prilejul predării/primirii patrimoniului fostului CC al UGSR, inclusiv patrimoniul organizaţiilor sindicale judeţene, pe bază de documente contabile.
În calitate de reprezentant al CNPOSL a fost menţionat CĂLINESCU ŞTEFAN, coordonator, iar în calitate de reprezentant al CNSLR a fost menţionat vicepreşedintele BOAJĂ MINICĂ. 

Semnătura preşedintelui UGSR a fost falsificată!

Prin tranzacţia generală din 7.11.1991, CNSLR, CNS CARTEL ALFA şi CSI FRĂŢIA au luat în discuţie partajarea patrimoniului sindical care a aparţinut fostului CC al UGSR, împărţind fondurile lichide şi casele de odihnă şi tratament şi ale unităţii, stabilindu-se că preluarea efectivă se va face pe bază de inventar. 
În plângerea formulată, CĂLINESCU ŞTEFAN a precizat că semnătura de pe documentul menţionat, din 04.07.1990, nu îi aparţine, fiind executată de numitul POROJAN ILIE, care nu avea calitatea de a reprezenta CNPOSL.
În declaraţia dată organelor de urmărire penală, numitul POROJAN ILIE a recunoscut că semnătura de pe procesul-verbal îi aparţine, fiind executată la rugămintea numitului BOAJĂ MINICĂ (foto). De asemenea, POROJAN ILIE a precizat că la momentul semnării nu avea nicio calitate în CNPOSL, care să îi confere atribuţii de reprezentare, şi nu a avut niciun mandat scris sau verbal din partea lui CĂLINESCU ŞTEFAN. POROJAN ILIE a arătat că a cedat rugăminţilor lui BOAJĂ MINICĂ, întrucât exista o stare de incertitudine legată de locul său de muncă, iar BOAJĂ MINICĂ era unul dintre liderii noii mişcări sindicale de după 1989.
Cu ocazia audierii, numitul BOAJĂ MINICĂ  a declarat că nu îşi aminteşte dacă conţinutul înscrisului aflat la dosar este acelaşi cu cel original, că semnătura îi aparţine, dar că nu poate preciza dacă în anul 1990 a semnat acest document sau semnătura de pe fotocopia prezentată a fost preluată de pe alt document. BOAJĂ MINICĂ a mai susţinut că preluarea patrimoniului s-a făcut în baza unor documente financiar-contabile predate de VISALON VALERIU (decedat), care avea funcţia de director în fostul UGSR. 
Având în vedere că problema care se ridică nu este aceea a unui fals material, ci a unui fals prin contrafacerea subscrierii, nu este necesară obţinerea originalului pentru expertizare. Mai mult, actul şi conţinutul acestuia au fost recunoscute ca fiind conforme cu realitatea de către semnatarul POROJAN ILIE.
Înscrisul analizat emană de la o persoană juridică de interes public, astfel cum este calificată de art. 145 C.p., în consecinţă fiind un înscris oficial, conform art. 150 C.p.

Se constată şi se recunoaşte săvârşirea infracţiunii de fals material

Din cercetările efectuate a rezultat că înscrisul intitulat „proces-verbal încheiat azi, 4.07.1990, între reprezentanţii CNPOSL şi CNSLR, cu prilejul predării-primirii patrimoniului fostului CC al UGSR” are caracter fals, fiind falsificat prin contrafacerea subscrierii, respectiv prin semnarea de către o persoană fără calitate de reprezentare, POROJAN ILIE, în locul semnăturii reprezentantului CNPOSL, CĂLINESCU ŞTEFAN.
Sub aspect penal însă, se constată, în raport cu pedeapsa prevăzută de lege la data comiterii, pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 C.p., a intervenit prescripţia răspunderii penale, conform art. 22 lit. D C.p., astfel că se va dispune neînceperea urmăririi penale faţă de numitul POROJAN ILIE.

Făptuitorii scapă din cauza prescripţiei, dar fapta rămâne!

Sub aspectul infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 al. 1, 2 şi 5 C.p., constând în inducerea în eroare a organelor administrative şi a băncilor în care se aflau fondurile băneşti ale CC al UGSR, la nivelul anilor 1990-1991, prin prevalarea de efectele unui document fals (astfel cum am arătat mai sus), în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste de către CNSLR, pricinuindu-se UGSR, care avea calitatea de persoană juridică, o pagubă în cuantum de circa 5 miliarde de lei vechi (conform informării privind fondurile şi activele care constituie patrimoniul UGSR nr. 90/16.03.1990), se va dispune, de asemenea, neînceperea urmăririi penale faţă de numitul BOAJĂ MINICĂ, întrucât, în raport cu pedeapsa prevăzută de lege la data săvârşirii faptei, a intervenit prescripţia răspunderii penale, conform art. 122 lit. a C.p.

DNA extinde cercetările şi asupra altor lideri sindicali

Este de menţionat însă că, potrivit unei decizii de speţă (nr. 8328/15.10.2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, irevocabilă), „problema patrimoniului fostului UGSR nu a primit o rezolvare legislativă până la momentul actual. În lipsa cadrului legal de transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor care au aparţinut fostului UGSR către organizaţiile sindicale, CNSLR-FRĂŢIA nu a dobândit niciodată dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu”. Tot în această decizie de speţă s-a reţinut că Legea sindicatelor nr. 54/1991 nu a operat transferul dreptului de proprietate al fostului UGSR către CNSLR.
Având în vedere că în prezenta cauză se efectuează cercetări şi cu privire la săvârşirea de către PETCU MARIUS GRIGORE, HOSSU BOGDAN ş.a. a infracţiunilor  prevăzute de art. 254 C.p., raportate la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectele menţionate, astfel cum au fost consemnate în cuprinsul rezoluţiei de disjungere a cercetărilor nr. 14/P/2011 din 11.04.2011.
Chiar dacă cei care au participat la falsificarea fost exoneraţi de răspundere deoarece a trecut o perioadă mai mare de timp de la comiterea infracţiunii, fapta rămâne şi demonstrează un singur lucru: patrimoniul UGSR trebuie să revină la cei de la care a fost furat!
Va urma