Ştiri‎ > ‎

Puterea: După doar 4 ani de la recunoaşterea UGSR în instanţă, şeful organizaţiei este contestat

postat 23 iul. 2014, 00:42 de Webmaster UGSR   [ actualizat la 23 iul. 2014, 00:43 ]
Uniunea Generală a Sindicatelor din România, cunoscută sub sigla UGSR, a stat 20 de ani în adormire. Dihonia s-a instalat după ce sindicatele nu au mai avut nici un cuvânt de spus în societate, gradul de sindicalizare scăzând drastic, iar câţiva lideri au făcut cunoştinţă cu zăbrelele din penitenciare. În 2010, câteva organizaţii s-au afiliat la UGSR, sperând să pună mâna pe patrimoniul „prăduit” de confederaţiile sindicale postdecembriste, CNSLR-Frăţia, Cartel Alfa, BNS şi CSDR. Şi nu numai atât. Se reclamă fostul sediu al Tribunalului Bucureşti şi actualul sediu al Ministerului Afacerilor Externe.

UGSR, organizaţie înfiinţată în 1906, nu a căpătat statut juridic niciodată, dar nici nu există un document care să o dizolve. Până în 1990 toţi salariaţii din România plăteau cotizaţii la sindicat. „În 1990, în conturile acesteia erau circa 5 miliarde de lei şi 3 milioane de dolari, 300 de apartamente şi aproape toate bazele balneoclimaterice şi de tratament din ţară. Patrimoniul a fost uriaş”, declară Dragoş Frumosu pentru ziarul PUTEREA. În birourile Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), confederaţie fondată de Victor Ciorbea, în prezent condusă de Iacob Baciu, s-a gândit din 2005 planul de resuscitare a UGSR. La acea vreme, Ştefan Călinescu, erijat în preşedinte UGSR, era consilier al liderului CSDR. Cu sprijinul unor federaţii sindicaliştii au decis să „reorganizeze” fosta UGSR. Pasul cel mai greu era obţinerea recunoaşterii oficiale a organizaţiei, care s-a obţinut în 2010. Ea a căpătat personalitate juridică şi s-a înregistrat la tribunal cu 4 membri fondatori, Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară,  Federaţia Sindicatelor din Industria Textilă, Federaţia Hipocrat şi Federaţia 17 Noiembrie Braşov, toate cele 4 organizaţii provenind din CSDR. În funcţia de preşedinte al acestei structuri a fost ales Ştefan Călinescu, Marin Iancu fiind ales preşedinte executiv, Cristinel Godinac, vicepreşedinte, şi Dragoş Frumosu, secretar general. Între timp, UGSR reuşise să obţină în instanţă dreptul de proprietate asupra imobilului din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 45. „De jure, aparţin UGSR şi alte imobile importante din Capitală, cum ar fi fostul sediu al Tribunalului Bucureşti şi actualul sediu al Ministerului Afacerilor Externe”, se spune într-un comunicat al UGSR.

Văzându-se în fruntea bucatelor, Ştefan Călinescu nu a vrut să dea socoteală nici conducerii UGSR, nici membrilor de sindicat. Potrivit lui Cristi Godinac, preşedinte al Federaţiei MediaSind, Călinescu a refuzat să convoace orice organism de decizie şi control, cum ar fi biroul executiv, consiliul naţional, comisia de cenzori sau congresul. „Confederaţia era blocată, iar oamenii au cerut organizarea unui congres”, spune Godinac. El susţine că a fost perfect statutară organizarea congresului, care prevede că preşedintele executiv, recte Marin Iancu, avea acest drept. În timp ce se pregăteau documentele (rapoarte şi analize) au început fricţiunile între membrii conducerii. Ştefan Călinescu nu voia să dea socoteală asupra faptelor sale.

De la bani începe sfada

Fără cotizaţii sindicale sau alte surse financiare, preşedintele UGSR, Ştefan Călinescu, a închiriat parterul clădirii unei persoane private, din banii obţinuţi fiind întreţinută organizaţia şi câteva salarii. În iulie anul acesta, după 2 săptămâni de la transmiterea convocărilor, Ştefan Călinescu a stopat finanţarea unor organizaţii şi a emis o decizie de încetare a contractelor individuale de muncă pentru Marin Iancu şi Cristinel Godinac, recte preşedintele executiv şi vicepreşedinte al UGSR. Din acest moment a început scandalul. Pe de o parte, gruparea Călinescu- Frumosu, de cealaltă parte, Godinac-Iancu.

Varianta Călinescu-Frumosu

Federaţia Sindicală MediaSind, al cărei preşedinte este Cristinel Godinac, fără a fi afiliată şi fără acordul UGSR, a primit un birou la etajul clădirii, alături de Federaţia Pensionarilor. „Contractul de comodat a expirat la data de 7 iulie 2014 şi el nu a mai fost prelungit de UGSR, aşa că s-a procedat la evacuarea spaţiului respectiv. Demersul domnului Cristinel Godinac de a chema Poliţia şi scandalul aferent au fost sortite eşecului, organele de ordine constatând că totul s-a produs în deplină legalitate, în prezenţa executorului judecătoresc şi a reprezentanţilor din cadrul Secţiei 17 de Poliţie”, se spune în comunicatul UGSR. Referitor la convocarea congresului, pentru data de 18 iulie, Ştefan Călinescu şi Dragoş Frumosu ţin să precizeze că „este ilegal şi nestatutar, având în vedere că el poate fi convocat doar de preşedintele confederaţiei, în cazul de faţă Ştefan Călinescu”. Acuzaţiile încep să curgă. Cristi Godinac s-ar face vinovat de „înregistrarea frauduloasă pe numele său şi utilizarea abuzivă” a adresei de internet a confederaţiei, www.ugsr.ro, în care denigrează conducerea legală şi statutară a UGSR şi induce confuzie în rândul membrilor de sindicat, drept pentru care a fost depusă o plângere penală”.

Gruparea Călinescu-Frumosu susţine că „organizarea unui Congres Extraordinar este un atribut statutar al preşedintelui şi Consiliului Naţional. Cum aceste două entităţi nu au luat această hotărâre, acest aşa-zis Congres este în afara cadrului legal, legislaţiei sindicale şi Legii 62/2011- a dialogului social. Considerăm că acţiunile celor doi (Marin Iancu şi Cristi Godinac, sunt dirijate de interese oculte ale unor persoane care intenţionează să uzurpe patrimoniul sindical din România, în valoare de zeci de milioane de euro, care aparţine de drept UGSR. Este un puci, o escrocherie“, spune Dragoş Frumosu.

Varianta Iancu-Godinac

În vreme ce Dragoş Frumosu susţine că este ilegal congresul, Cristi Godinac afirmă că cei doi au refuzat să participe. „Au încercat să pună gaj clădirea unde se află sediul UGSR ca să obţină un împrumut bancar de 4 milioane de euro. Se pare că fiul lui Ştefan Călinescu are probleme financiare”, ne-a declarat Cristi Godinac. În una din rezoluţiile Congresului, la care au participat peste 100 de delegaţi, se spune că „s-a votat strategia confederaţiei pentru a contracara ultimele atacuri ale unor grupuri de interese asupra patrimoniului confederaţiei, prin înstrăinarea frauduloasă către un investitor privat, a clădirii de patrimoniu naţional aflată în Bdul. Regina Elisabeta nr. 45, sector 5 Bucureşti”. „Delegaţii au votat cu unanimitate de voturi revocarea din funcţia de preşedinte a  confederaţiei şi excluderea din organizaţie a lui Ştefan Călinescu şi a grupului său format din Dumitru Puiu Horea prim-vicepreşedinte, Dragoş Frumosu, secretar general şi a consilierilor Ioana Isbăşescu şi Cosmin Călinescu, fiul preşedintelui Ştefan Călinescu, susţine Cristi Godinac.

Reproşurile aduse acestora sunt multe şi grave. Primul este blocarea funcţionării organelor de conducere a UGSR, care au transformat confederaţia într-un SRL. Apoi, înstrăinarea ilegală a clădirii în care se află sediul confederaţiei prin semnarea unui contract de închiriere pentru 20 de ani la un preţ derizoriu cu SC Casa Latină SRL, condusă de Petrică Paraschiv. „Presa a consemnat că e omul de casă a lui Marian Vanghelie. Se mai ştie şi că Dragoş Frumosu este consilier local la sectorul 2, funcţie obţinută de la PSD, acum se înţelege cum”, ne-a declarat Cristi Godinac. Petrică Paraschiv se laudă cu o afacere de miliarde de lei şi 450 de angajaţi şi cu funcţia de director general adjunct deţinută cândva la Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

Gruparea Iancu-Godinac reproşează adversarilor că au refuzat să justifice cheltuirea sumei de 250.000 de euro, bani proveniţi din chirii şi sponsorizări. La toate acestea există şi „suspiciunea săvârşirii unor acte penale de către tabăra Călinescu-Frumosu”, spune Cristi Godinac.

Mai multe amănunte pe www.puterea.ro